vineri, 7 noiembrie 2008

sa fi doi

De cateva zile...nu am idei...
Incerc sa imi dau seama cum vine inspiratia..citind o carte buna...vazand lumea din jurul nostru zi de zi si marcand momentele esentiale traite in acele zile...privind o floare de toamna in vitrinele florariilor...sau o floare de gheazta...daca frigul care a venit ne duce cu gandul la zapada...

Cate ore petrecem cu cealalalt eu!

Astazi....in intima conversatie cu eul meu, s-a infiltrat gandul legaturii dintre o mama si un copil...

Este un lucru atat de comun aducerea altor vieti in aceasta lume...dar, in acelasi timp este un sentiment pe care nici macar o mama nu il poate descrie....Eu vad nasterea ca pe un moment de innobilare a sufletului femeii..un moment de implinire...de atingere dumnezeiasca..o mangaiere divina pe care o simti atunci cand simti suflarea bebe-ului....Sa simti o alta inima batanad in armonie cu a ta...ce poate fi mai aparte in lumea asta?

Probabil ca dupa ce voi trai si eu experienta aceasta...voi avea o viziune mult mai ampla fata de cea de acum...ramane sa asteptam...sa avem rabdare...sa traim clipa...apoi voi reciti aceste randuri si voi adauga sentimente scrise pe blog ...

Va pup

3 comentarii:

Anonim spunea...

Frumoase ganduri, Andreea! Si ce este impresionant este ca ai aceste sentimente, doar imaginandu-ti, tu netrecand inca prin aceasta experienta de a fi mamica. Iti doresc din tot sufletul meu sa iti ajute Dumnezeu si sa ajungi sa cunosti aceste trairi si atunci iti vei da seama , ca acum ai fost foarte aproape de adevar!
Pe mine m-a binecuvantat Dumnezeu si ii multumesc in fiecare zi pentru minunile pe care mi le-a dat. Pentru ca .. intr-adevar sunt minuni!
Te pup,
Anca

Anonim spunea...

Legatura dintre mama si copii este cel mai frumos lucru in viata .Este vie si inconfundabila ceva care nu poate fii explicat prin cuvinte doar prin stari sufletesti pe care le traiesti zi de zi . nu conteza virsta ea e la fel orcind si oriunde . DACA NU O TRAIESTI IN VIATA ESTE O PIERDERE FOARTE MARE CA FEMEIE pentru ca la final realizezi ca ai fost o femeie foate saraca . puppici

Anonim spunea...

Sa stiti mai!mamelor din lumea asta si viitoarelor mamici ca si tatii simt ceva extraordinar,ce nu se poate descrie,dar bineanteles ca numai ne putem imagina ce simtiti in perioada sarcinii,cand burtica creste si bebe se misca acolo,cred ca e ceve miraculos care creaza acea legatura intre mama si copil,durabila dincolo de separarea fizica.
Vio